Hai dreptate tu,
De-nseuneori, poate am și eu.
Ca să mă asculți,
Dacă ești nervos, sigur va fi greu.
De-ai fi mai calm,
poate nici n-aș dori să-ți vorbesc,
Dar tot vorbindu-mi, vorbindu-mi, mereu obosesc.
A
-ai dreptate tu,
De-nseuneori, poate am și eu.
Poate-i vina mea, Poate-i vina ta,
Mă-ntreb mereu.
Dar tu trăiești pe-n groapii ascultat și iubit,
Și uiți că iubirea și ea poate avea un sfârșit,
Dar un sfârșit, zi după zi, temea trece,
Dar tu nici nu auzi vorba mea.
Zi după zi, eu spun da, tu spui nu,
Și viața trece așa,
Și ce simplu ar fi,
Odată de-a-i întreba,
Oare eu ce gândesc,
Pentru mine și viața mea.
De-ai fi mai calm,
Poate nici n-aș dori să-ți vorbesc,
Dar tot vorbindu-mi, vorbindu-mi, mereu obosesc.
A-ai dreptate tu, De-nseuneori, poate am și eu.
Poate-i vina mea,
Poate-i vina ta, Mă-ntreb mereu.
Dar tu trăiești pentru a fi ascultat și iubit,
Și uiți că iubirea și ea poate avea un sfârșit,
Dar un sfârșit,
zi după zi,
temea trece,
Dar tu nici nu auzi vorba mea.
Zi după zi,
eu spun da,
tu spui nu,
Și viața trece așa,
Și ce simplu ar fi,
Odată de-a-i întreba,
Oare eu ce gândesc,
Pentru mine și viața mea.
Zi după zi,
temea trece,
Dar tu nici nu auzi vorba mea.
Zi după zi,
eu spun da,
tu spui nu,
Și viața trece așa.