Vulture de ramă,
Vulturaș pribeag,
Prinde-mi în ghiare
Sufletul meu alb Și de-o vrea să fugă,
Tu să-l ții mai strâns, Să nu știi de rugă,
Să n-as fulgi de plâns.
Prin văzduh mi-l poartă,
Până unde știi, Pe glare moartă,
Mâine
în zor de zi,
Și să-l lași din ghiare,
Să-l
arunci în hăr,
Când raza de soare,
Va
pribi mai rău.
La-la-la...
La-la-la...
La-la-la...
La-la-la...
Vulturei de flăcări Să plutesc în vis,
Cu aripa frântă Și dorul ucis,
Să-mi treacă prin suflet,
Aspră raza lui,
Ca un foc de sânge,
Para soarelui.
Zipi sardina,
Ce-n duhu-mi s-a strins, Arde mar lumina,
După care-am plins,
Vulturaș de-aramă,
Vulture pribeag blestemat,
Să fie timpul fără...
De praga...
La-la-la...
