Când mă plândești din gândura,
cu cerul frunzi îndurat,
Unde ții gândul?
Îți spun și pe buzeu,
dureu,
ca pe o țigară,
un prânt.
Unde ții gândul?
Și atunci când îmi repeți mereu,
că-n viața ta sunt bun,
Da' eu și-arunci pe frazele banale,
Mă găsur de cuvinte goale,
Și ceasul îl privești doftându'.
Unde ții gândul?
Când ochii mei de tine-s cuzi Și nu mă vezi și nu m-auzi,
Unde ți-e gândul,
o rază de-ncredire-s cer Și capul ții în tot stângăr?
Unde ți-e gândul și degetele-n păr tău Când le răsfiri,
parcă-ți fac rău,
Parcă te dor, parcă te-apasă?
Pereții tare ți-au fost tasă Și pravă îți trivești trecându-l.
Unde ți-e gândul?
Unde ți-e gândul?
Unde ți-e gândul?
Deveni nepăsător la lucrurile care dori?
Unde ți-e gândul?
L-aș purta și l-aș găsi,
Ah, numai dacă vreau ca știi!
Unde ți-e gândul?
Eu știu că nu mai are rost
Să cred că totu-i cum a fost
Degeaba-mi spui că mi se pare
Că-i doar o clipă plecătoare
Te știm, te simt, te-aud che bândul!
Unde ți-e gândul?
Unde ți-e gândul?
Unde ți-e gândul?