Petru de cafea rămase în inima mea
Tu ceri să-mi mai lăsa pentru ea
Se aude liniștea în casa mea, da
Să știi că am rămas doar eu cu ea, da
Ai plecat repede ca vântul
Multe ai promis, dar ți-ai uitat cuvântul
Hurlut de dor, sufletul îmi este gol
Blocată în scris, la mine pe covor
Știi că am fost raiul și mi-ai fost păcatul
Știu că ai fost viatul și-am ținut să facem pactul
Unul fără altul, lumea începe să dispară
Ai pus minus în față, acum cine mă repară?
Unde ești tu?
Lipsesti de ceva din la
Te simt pe mururi și i-am zinut
Unde ești tu?
Lipsesti de ceva din la
Te simt pe mururi și i-am zinut
Porni cu-n cald, răsărit de soare în 5 etere
Dați frășin de rămășița zilei, pe snă-nfric tăcere
Cadre răsucite, ți se dezvoltă-n minte
Orbită de simțăminte, o să-ți lași în brel cuvinte
Pași somnic, feri alcool, după ele ghimbi
Între noi singurii, doi că-n pală grătinele sunt
Dați cutură visele, stai pe pământ
De ce să te mint, că articla te-abțin
De ce să mă vezi, ai lacrimi să pierzi
Trecutul, sfărânt prin gânduri, minute și ori în hârtie
Eșiri într-un storj, dore lentis
Pe sforț să nu usuci în tine
Darma, vremea a păstrat, trăga ciudat
Rutina încărcă tot
Unde ești tu?
Unde ești tu?
Unde ești tu?
Unde ești, unde ești, unde ești tu?
Lipsești de ceva din tot
Te simt pe muru' și e absinta
Unde ești tu?
Unde ești tu?
Unde ești, unde ești, unde ești tu?
Lipsești de ceva din tot
Te simt pe muru' și e absinta
Unde ești tu?
Unde ești tu?
Unde ești tu?
Unde ești? Unde ești?
Unde ești?