Draga mea, nu-l măceri ta
Știu că nu e prima oară,
Azi dispar din viața ta
Îndreptându-mă spre-o gară,
Ia un tren care apare,
Voi urca în ele din mers,
Și vom dispărea în zare,
Nici nu știu în care sens.
Și vom dispărea în zare,
Nici nu știu în care sens.
Să nu vii iar,
să mă cauți,
Ai să pierzi mult timp pe drum,
Talismanul de iubire, Azi s-a prefăcut în scrum.
Sunt hoinar,
așa-mi-e viața,
Trebuie să alerg mereu,
Fug încolo,
fug încoace,
Ăsta e destinul meu.
Să nu vii iar, să mă cauți, Ăsta e destinul meu.
Și cândva, în amurgul vieții,
Vom fi iar copii, dar niști,
Din trecutul tinereții,
Vom avea doar ochii plânși,
Îți voi prinde-n păr o floare,
Poate de nu mă uita.
Și-ai să râzi din nou în soare,
Căre vin în viața ta.
Să nu vii iar,
să mă cauți,
Ai să pierzi mult timp pe drum,
Talismanul de iubire, Azi s-a prefăcut în scrum.
Sunt hoinar,
așa-mi-e viața,
Trebuie să alerg mereu,
Fug încolo,
fug încoace,
Ăsta e destinul meu.
Să nu vii iar, să mă cauți, Ăsta e destinul meu.
Să nu vii iar,
să mă cauți,
Ai să pierzi mult timp pe drum,
Talismanul de iubire, Azi s-a prefăcut în scrum.
Sunt hoinar,
așa-mi-e viața,
Trebuie să alerg mereu,
Fug încolo,
fug încoace,
Ăsta e destinul meu.
Să nu vii iar, să mă cauți, Ăsta e destinul meu.