Când luna plină se răspânge-n mare,
Ca-ntr-o oglindă.
Trandafir de aur pare-ntr-o oglindă,
Sau Ileana din poveste cută,
Valul mării o sărută și când o privești,
Te-ndrăgostești,
Te-ndrăgostești.
Pe asfalt dansează ploaia cea cochetă,
Ca pe-o oglindă.
Strada pașinii repetă ca o oglindă,
Totu-i ca argintul vechi, iar norii,
Seamănă cu trecătorii când pe stradă trec,
Perechi, perechi, perechi, perechi.
Privesc în ochii tăi cu albastre,
Ca-ntr-o oglindă.
Și privirea ta-mi răspunde ca o oglindă,
Mână-n mână am rămas deodată,
Și-străbat în viața toată într-un singur pas,
Și-un singur glas,
și-un singur glas.
Te poate însoți o melodie ca o oglindă,
Seamănându-ți numai ție ca o oglindă,
Vezi-ne-a iubirea ta curată,
Armonia ei te leagă și orice ai cânta,
N-o vei uita, da, da,
n-o vei uita, da, da,
n-o vei uita.