E o seară obișnuită azi în București
Străzile sunt goale și e lună plină în vești
Nici de vecini la mine-n bloc fumează la geam
Eu, eu, eu respir adânc ce emoții am
În sfârșit, vii la mine după atâta timp
E răzgândit și nu știi cum să-mi spui că nu mai ajungi
Și la alta trebuie să vrei să fugi
O, te plugi, tu întârzi mereu
Că nici la tine nu mai ajungi
O, unde fugi?
O, te plugi?
O, unde fugi?
Toate hainele aruncate de pe scaun le-am strâns
Și toate vasele le-am spălat încă de la prânz
Televisorul cântă, aiurea cânte ce românești
E o seară obișnuită azi în București
Nu răspunzi, dar nici asta nu este ieșit din comun
O, te plugi, la cât crezi că ajungi?
Știu că tu...
Întârzi mai mereu
Mai ajungi
Ești încă pe drum
Sau te răzgândit și nu știi cum
Să-mi spui că nu mai ajungi
Și la alta trebuie să vrei să fugi
O, te plugi, tu întârzi mereu
Că nici la tine nu mai ajungi
Unde fugi
O, te plugi
Unde fugi
Unde fugi
O, te plugi
Unde fugi
Unde fugi