Măicuță-i inima bună,
Cu trei fete la inimă.
Să fii oamă fericită,
Că toate trei nu te uită,
Și de toate ești iubită.
Toate
trei și-au găsit soarta,
În tine și-au o speranță,
De când l-au pierdut pe toată.
Ce cânt la măi iubiță a tu,
Tot știu de nicu-ci-ambașu.
A
fost an bun și-o mină-te,
Cu drag îmi aduc a mină-te,
Când vei nema să mă alină-te.
Când te-am mai fericită,
tată,
Cântăm că m-am cearit cu-n dur,
Necheasă mărbun obor măr.
La marginea satului,
Cântă puiul cu gului,
El iese mama și-l ascultă,
E tot ca el,
singurică așteaptă,
Și tot se uită,
se uită pe drum la voale,
De-o veni fata cea mare,
Să-i treacă de supărare.
Și nu-l mai bine ar fi,
măi,
Și-a doua te ar veni,
măi,
Amândouă când soslesc,
Doar despre mine vorbesc,
Mai puțin îi povestesc.
Și-o face sura mai mică,
Că prin lumea a plecat,
E departe de-al său sat,
măi.
De mine-i un dor aparte,
Că știi că sunt mai departe,
Să fii mamă fericită,
Că e o fată ce-ți cântă și te,
Mama ei, nu uită.
Că te-aș fi de-ndepărtată,
Nu te-am uitat niciodată,
Că ai fost mama adevărată.
De la tine-am învățat, măi,
Să-mi iubesc ală meu băiat,
măi,
Că tare mult mi-am dorit Să-l văd pe el fericit,
De când pe lumea venit.
Toate mamele-și doresc,
Și toate la fel gândesc,
Bine cu muiul să-mi cresc.