Din care lume ai apărut?
De unde și din care lut?
Din vremuri multe de demult,
Din care lume ai apărut?
Eram copii și stam s-ascult,
Un glas duios,
romantic cânt,
Rostit de stea ce pe pământ demult A apărut.
Steaua romanței românești,
Ai fost Ioană și acum ești,
Că nu e om,
nu e român
Să nu te asculte oprit în drum,
Cuvinte când rostești.
Că sterele în lumea lor,
Apar,
dispar,
unele mor,
Dar unele rămân mereu,
Pe cerul viu nemuritor.
Cu glasul tău mângâietor,
Glasul tănesc plin de fior,
Ai renăscut povești de dor,
Pentru oricare dintre noi.
Și orice romantic simplu om,
Prin viața asta trecător,
Va fredona poveștile pe care le-ai cântat,
Și-ncetișor el va șopti.
Din care
lume ai apărut,
De unde și din care lud,
Din vremuri multe de demult,
Din care lume ai apărut,
Din care lume
ai apărut.