Bată-te norocul să te bată,
Ne-ai adus tot soarele deodată,
Și în pui l-ai pus aprins,
Ca și dorul meu încis,
Care nu s-o stinge niciodată.
Bată-te norocul,
sufletele,
Că mi-ai luat cu șoaptă lacrimi grele,
Și-ai pus din seară zori,
Nu mai zâmbet,
nu mai flori,
Peste gând și ghisurile mene.
Pentru bucuria dintr-o zi,
Pentru bunătatea inimii,
Pentru fruntea ce-ai înseninat,
Pentru fericirea ce-mi-ai dat.
Bată-te norocul miez de pâine,
Tu mi-ai înflorit ziua de mâine,
Tu prin zilele-npustii,
Nu speram c-o să mai vii,
Astăzi,
mâine,
nici măcar pe mâine.
Bată-te norocu' să...
Te bată,
că-ți veni în gând așa,
Că dacă vreau să-mi ia nin la geam,
Să pui muguri pe orice ram,
Când n-avui în viață niciodată.
Bată-te norocu'
floare rară,
Că-mi făcu-și din inimă-n piua,
Pântă din senin hai hui,
Dorul ei și știu și-al cui,
Bată-te norocu' floare rară.
Pentru zâmbetul ce nu-l aveam,
Pentru dragostea ce n-o știam,
Pentru
raza primei dimineți,
Pentru
îngâierea unei vieți.
Bată-te norocu'
să te bată, Și să-ți ie cât e viața toată,
Asta-ți vreau neapărat,
Pentru toate cât mi-ai dat,
Bată-te norocu'
să te bată.