Că prezint griji pe vânturi,
Un cor dintr-un ceputu' și atâta frapt de frutu-i mou.
Și o pasăre măiască ce-ar voi să agrească,
Într-o limbă păsărească pre om.
Saudu-s
trei roți, trei roți de cai,
La un drum de seară,
Hei,
dai, arabi și crai,
Erau
trei hoți, trei hoți de rai,
La un drum de seară,
Hei,
în drum ce-ați porai.
Stau de undeacra han la hanuri de-apoi,
În care n-au uz caval și cimpoi,
Nici de sus din cer cu lână de oi,
Ceasul e de ier' și ziua de joi.
Măremasla lor care e, Care le e hramul,
Care le e hramul,
Hei,
și adas dă ce.
Galbin,
hânăt și pembe,
Să se uște hramul,
Hei,
la edicule.
Sfat de taină țin colo la cel han,
Han de toți uitati și de cinci-n ciz han,
În care o zi mai mare de-un an,
Și anul e un veac și veacul noi an.
Rogu'
să-mi spui ce fac ei,
Și ce pun la cale, Hei,
Crăișorii trei.
Hei, în suți că nu frig miei,
Nici gole-s pocale.
Crăișorii zmei,
Dar au un ceaslov cu scoarțe de arcind,
Timpul vremuind,
ne îngălbenind,
Filele-i vind, făr' de moarte fiind,
Cartea vieții lor își procedind.
Ceasul e de ieri și ziua de voi,
Nici de sus din cer cu lână de oi,
Și cum multa le-am cântat sunt de noi,